Am uitat prea curând de Hitler și de Stalin și de toate nenorocirile veacului trecut.

Xenofobia. Lumea se hrănește cu ură și cu spaimă. Echipa de la www.dictionary.com a anunțat că a decis asupra cuvântului reprezentativ pentru anul acesta: xenofobia. Este cuvântul care descrie cel mai bine tema de celălalt, cel care e diferit de tine și pe care nu îl cunoști. Cuvântul a marcat puternic spațiul public și “conștiința culturală” a maselor. Frica, spun specialiștii, influențează puternic subconștientul și determină comportamentul uman. Întâmplările acestui an au dus la concluzia că anul a fost a  dominat de FRICA DE CELĂLALT.

DEX-ul definește xenofobia ca pe o atitudine de teamă, respingere și ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte subiectul. Atitudine care se extinde și asupra obiceiurilor, religiilor, îmbrăcăminții, hranei “celorlalți”.

Motoarele de căutare au înregistrat creșteri mari ale interesului utilizatorilor pentru acest cuvânt și pentru cuvinte din aceeași familie tematică în primăvara lui 2015, când au fost înregistrate atacuri împotriva muncitorilor străini din Africa de Sud. Tot în acea perioadă, website-ulu dictionary.com a înregistrat o creștere mare a  “întrebărilor” cu subiectul “xenofobie”din partea utilizatorii americani.

Vârful de interogare și de prezență a cuvântului “xenofobie” s-a înregistrat însă după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. A doua zi după Brexit, interogările au înregistrat o creștere de 938%. În același trend crescător s-au aflat și infracțiunile determinate de ură,  statisticile britanice înregistrând în octombrie o creștere de 41% a acestora.

Xenofobia. Mi-e frică de tine și te urăsc pentru că nu ești ca mine.

Criza refugiaților a a crescut teama și căutările legate de lumea musulmană. Conform Amnesty International, peste jumătate de million de sirieni au fugit din calea războiului. Europa s-a trezit în fața unui val uriaș de migranți, iar discursurile politice s-au împărțit pro și contra.

Cu experiența atentatelor sângeroase de pe teritoriul său, Franța și-a completat legislația antiteroristă, ajungând ca o serie de autorități locale să interzică purtarea costumului de baie întreg, așa cum poartă femeile musulmane. Ungaria a perseverat în discursul antirefugiați și în construirea gardului de la granița cu Serbia. Dar, dincolo de problema gravă a refugiaților, politica de tip naționalist-agresiv a prins aripi în Europa. Lideri născuți și educați în lumea civilizată propagă ura în numele apărării propriei identități.

SUA au și ele porția lor de glorie în aceste statistici. A doua zi după alegerea lui donald Trump în funția de președinte, “xenofobia” a devenit unul dintre cuvintele principale în căutările americanilor, iar rata incidentelor bazate pe rasism a crescut.

Xenofobia este prezentă și în politică românească.

Nu ne vindem țara! Nu te vreau pentru că mă iubesc pe mine în primul rând, spun propagandiștii urii, iar acest lucru înseamnă că nu ai ce căuta printre noi  dacă ești ungur, evreu, neamț, francez sau negru. Sau dacă nu ești ortodox. Sau, dacă ne referim la celelalte comunități etnice, poate tocmai de aceea te urâm, că ești roman și ortodox.

Pornit din interes electoral, alimentat cu știri false și îmbățoșat de un patriotism de mucava, discursul xenofob e periculos. Între apărarea propriei identități și bătălia cu “ceilalți” e o graniță subțire. Puterea de distrugere a propagandei xenofobe este uriașă.

Amintiți-vă numai de zilele de groază de la Târgu-Mureș din martie 1990. Sau gândiți-vă la toate scandalurile mediatice (și nu numai) din țările europene în care muncesc români și anatemele care au fost aruncate asupra noastră.

Fotografii: huffingtonpost.com, dailymaverick.co.zaschoenstatt.orghatecrime.osce.org

Lasa un răspuns