Se numește Iulian Bulai și e un ambalaj. Nu a avut niciodată serviciu. S-a costumat în statuie prin Norvegia. Se făcea că e Ibsen. Pe dinafară, poate aducea. Pe dinăuntru, zero. Nimic. Zice că are înalte studii culturale. Nu se vede nimic. Ambalaj.

E deputat USR de Neamț. Ambalaj de cea mai proastă calitate.

A mai fost deputat, e la al doilea mandat, deci iată că a avut un loc de muncă. Ambalaj plătit de noi. S-a remarcat spunând prostii și platitudini. Că Fecioara Maria ar fi fost „mamă-surogat”, de exemplu. Sau, recent, i-a urat la mulți ani lui Eminescu, spunându-i Mihai, de parcă ar fi băut bere cu el.

Omul (nou) are un vis: să se facă remarcat.

Așa că, din fruntea comisiei de cultură a Camerei Deputaților, a luat la ochi TVR. A anunțat că face revoluție. Că o desființează, că dă afară conducerea etc. Războinic ambalaj. Nu știe nimic despre subiect. Apoi a convocat o dezbatere, și o serie de „somități” ale presei române și din ONG-uri mereu aflate în treabă l-au girat, participând la o discuție cu statuia. Nebăgații în seamă se unesc și se cunună. Și se cresc unii pe alții.

Un ambalaj numit Bulai conduce o comisie de cultură și nimeni nu-i dă două șuturi în cur acestui mic și obraznic cabotin. Cum nimeni nu dă șuturi în cur cabotinilor din conducerea țării. Proștii și păduchii țin unii de alții. Ambalaje goale, numai bune de dat la reciclat, conduc țara asta. Nimeni nu îi trimite la coșul de gunoi.

Poate că pare prea mult ce am scris. Nu e! E prea puțin!

E puțin pentru că ei (și ele, că sunt și dudui care se cred doamne în peisaj) sunt mulți. Și sunt foarte periculoși. Nu știu nimic, dar conduc. Sunt proști, răi și fără caracter. Iar acest ambalaj Bulai crește o dată cu nulitățile care îl susțin și ne întorc în epoca lui Stalin… Și cu nulitățile care se fac că îl combat, dar sunt tot atât de goale de conținut ca acesta.

Tudor Artenie

Author Tudor Artenie

More posts by Tudor Artenie

Leave a Reply