Ritmul? Care ritm? Cel din trafic? Al muncii? Sau ritmul zilei? Ziua seamănă tot mai mult cu o cursă. Nu, nu o cursă din aia în care te prinzi ca șoarecele. O cursă contra unui cronometru nemilos care îți cere să te încadrezi în timpul tot mai îngust. Și în spațiul tot mai strâmt…

Ritmul devine mai important decât orice altceva.

Nu mă vait, constat doar. Se spune că o dată cu vârsta devii mai înțelept. Uneori simt asta. Cred că fiecare dintre noi simte chestia asta. Se produce parcă un efect cum este cel al ochelarilor de distanță. Vezi obiectele mai mici, mai departe, dar mai clar. Zâmbești puțin. Dar ritmul… Ritmul te obligă să lași deoparte contemplarea și să stai în cursă.

Vise: la cabană în munți. Sau pe malul tropical al unei țări din Asia de Sud-Est.

Da, vise. Un pic de gimnastică, o plimbare prin pădure, o cafea și o țigară pe terasa de lemn. Și o carte. Sau: un bungalow scund sub palmieri, o baie în Oceanul Indian, apoi o cafea și o țigară sub umbrarul coșmeliei în care dormi. Și o carte. O să ziceți că sunt prețios. Carte? Eu zic așa: o carte și o cafea bună, la ibric. Fie, dacă insistați, și laptopul și conexiunea la Internet… Vise. Ritmul apasă și pe vise. Și aduce neliniște.

Și atunci?

Atunci, ce? Ține ritmul. Mergi! Nu te opri, că dacă te oprești stă ceasul, se solidifică nisipul din clepsidră. Vrei timp? Trezește-te mai devreme! Vrei să citești? Ai o noapte întreagă la dispoziție. Vrei să slăbești? Nu mai mânca așa de mult și de nesănătos. Vrei să fii în formă? Aleargă. Lasă tutunul. Du-te la sală. Fă flotări. Fă ceva…

Vrei să trăiești? Păi, trăiești, asta înseamnă să trăiești. Să ții ritmul ca un șoarece în cursă!

Tudor Artenie

Author Tudor Artenie

More posts by Tudor Artenie

Leave a Reply