Hristos a înviat!

Paștele petrecut în vreme de pandemie a fost unul foarte …domestic. Banal, nu? Am stat acasă. Gina a aprins o lumânare la 12 noaptea. Am ciocnit câte un ou roșu. Și am petrecut câteva ore cu urările online. Am primit zeci de fotografii cu iepurași.

Sâmbătă am fost la țară.

Am completat declarațiile, am umplut portbagajul cu sacoșe și am pornit. Mai era lume pe stradă, dar destul de puține mașini. La „moșie” am reparat o bucată de gard (e distrus, va trebui schimbat) și am reparat poarta mică. Am venit înapoi, nu ne-a mai oprit nimeni să ne ia la întrebări, și am petrecut cu discreția cuvenită unei epoci dominate de pandemie. Și am văzut câteva filme online, dar să nu mă întrebați ce filme, că am uitat. Și nici câte kilograme am făcut.

M-am gândit să îmi iau o mașină de tuns.

Am găsit mai multe modele pe internet, dar mi-am văzut un prieten la televizor care sunt sigur că a făcut chestia asta. Ori el, ori soția lui au folosit o astfel de mașină, iar rezultatul a fost un fel de freză uniformă numărul 1, cred. Nu știu dacă prietenul meu regretă, dar eu am renunțat la idee. Tuns perie voi părea și mai „voinic” decât m-am făcut de când stau acasă. Mai aștept și după pandemie mă duc la un frizer. Și sigur va trebui să mă duc la o sală de sport. Sau măcar să alerg prin vreun parc.

Azi am lucrat și m-am gândit la resetările sociale și economice aduse de pandemie.

Am scris un editorial pentru ziarul din Oltenia. Am scris despre „revoltele” din comunitățile de rromi au stricat atmosfera acestor sărbători, și-așa complicate de pandemie. Și despre criza de autoritate. Ce înseamnă criză de autoritate? Înseamnă că numărul celor cărora le pasă de statutul de cetățeni e foarte mic. Și că trecerea de la statutul de „șmecher” la cel de infractor e foarte ușoară. Sărăcia influențează decisiv această trecere. Corupția înflorește în sărăcie. Iar dacă după pandemie vom fi săraci pentru că guvernul nu a lucrat bine și corect pentru oameni, imaginile cu oameni înarmați cu bâte și topoare nu vor dispărea. Dimpotrivă. Foamea e mai periculoasă decât coronavirusul. Textul întreg e aici

O treime dintre angajații de pe platforma Dacia revin de mâine la lucru.

Știrea asta mi-a atras atenția. E foarte bine! Mai revin la muncă o parte dintre angajații din industria componentelor auto. Iarăși e foarte bine! Ce nu înțeleg: cui se adresează regula #stațiacasă? O să spuneți că industria auto e legată de occident, iar lanțul închiderilor a avut motive economice bine întemeiate. De acord. O să spuneți că se vor lua măsuri de dezinfectare la locurile de muncă. De acord și cu asta. Dar în acest fel poate reporni aproape întreaga economie. Fără fotbal, mall-uri sau frizerii. Avem pandemie, avem ordonanțe militare (o aberație administrativă, dar așa se întărește geaca ministrului de interne), dar se poate merge la lucru.

Da, unele chestii nu se pot face în timp de pandemie. Dar multe altele se pot face.

Nu poți merge la restaurant, la munte, la meci sau la frizer. Adică, nu poți apela la sectorul economic al serviciilor. Dar să lucrezi în producție se poate. Sau în bănci și magazine. Și în multe alte locuri. Dacă la Dacia se revine la lucru, înseamnă că sunt comenzi pentru autoturisme. Se schimbă deja lumea în vreme de pandemie și devine interesant de înțeles.

Mi-am sunat un prieten, director de bancă.

Am vorbit mai mult, dar concluzia este următoarea: folosindu-se de pandemie, economia se transformă. În primul rând, legăturile economice internaționale, inclusiv în interiorul UE, se schimbă. Țările se întorc între granițe, fiecare țară va produce pentru cetățenii săi tot ce este nevoie pentru a trece oricând de crize.

Se taie din elanul Chinei. Marile companii își mută fabricile de acolo, acasă la ele.

Dar nu numai atât. Companiile nu pot crește prețurile produselor, dar pot scădea cheltuielile. Asta înseamnă tot profit. „Economia a revenit cu picioarele pe pământ, prea o luaseră toate razna”, spune prietenul meu. Scad chiriile, mulți oameni vor lucra de acasă. Au scăzut salariile, dar lumea zice bogdaproste că a rămas cu salariu (care a rămas). Multe companii fac deja angajări, oamenii spun că mai bine un loc de muncă plătit cât se poate, decât deloc. Exportul de muncitori e țintit. Pleava să și-o ia fiecare acasă. A scăzut poluarea, au scăzut, iată, indigestiile de Paște nu au mai fost tratate la urgențe. În vreme de pandemie se ponderează orice fel de exces al societății de consum. Și se creează noi obiceiuri pentru viața de după criză.

Toată lumea înțelege, mai puțin miniștrii noștri. În plină pandemie, Violeta Andrei a inventat „patriotismul guvernamental”!

Guvernul ar putea acum să susțină firmele românești. Direct și cu tupeu. Dar miniștrii noștri par rupți de realitate. Sărmana doamnă ministru care conduce Ministerul Muncii confundă grav modernitatea cu feudalismul. Lacomă de imagine, Violeta crede că trebuie iubit guvernul, nu țara. Și trebuie, mai ales, iubită ea. Ea, catastrofa!… Într-o postare plină de judecăți de valoare, Violeta ne spune că guvernul e totuna cu țara. Ba, chiar mai mult. Guvernul muncește enorm, iar țara nu își dă seama. Am crezut că am văzut toate enormitățile posibile până acum. M-am înșelat.

La ora la care închei acest text, numărul deceselor a ajuns la 478.

Tudor Artenie

Author Tudor Artenie

More posts by Tudor Artenie

Leave a Reply