Ziua Națională ne găsește dezbinați și cu țara ruptă în bucăți

Până la instalarea regimului comunist, Ziua Națională se celebra la 10 Mai. La 10 Mai 1866, Carol I depunea jurmământul în fața Adunării Reprezentative a Principatelor Unite – Țara Românească și Moldova. Începea construcția României moderne, iar 10 Mai devenea Ziua Națională. Independența României a fost proclamată tot la 10 mai, în anul 1877. Regele Carol I (foto) a ales intenționat această zi pentru declararea independenței. Comuniștii au schimbat data Zilei Naționale. Printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri adoptată în 1949 au stabilit-o pentru 23 august. Ziua în care “am întors armele” împotriva Germaniei fasciste. “Omul nou” și orânduirea bolșevică…

Citește mai departe

Sfântul Andrei. Despre lucrurile noastre dintotdeauna

A fost fratele Sfântului Petru. Spre deosebire de acesta, nu s-a căsătorit, ci a devenit ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. La sfatul acestuia, l-a urmat pe Iisus Hristos, devenind unul dintre cei 12 apostoli. I se mai spune “cel dintâi chemat la apostolie” (despre Sf. Andrei, pe larg aici). …Vorbim despre politică, despre lume și viață, ne cercetăm neîncetat telefoanele inteligente, trimitem emailuri și sms-uri urgente; trăim în secolul tehnologiei, nu-i așa? Dar lucrurile noastre dintotdeauna sunt la locul lor. Căni de lut pentru vinul fiert cu bucăți de măr. Blidele de pământ pentru ciorba de fasole (de post, pentru…

Citește mai departe

Pui de baltă. Zagreb, Cravata și Vegeta

Am urcat în vechea cetate a orașului Zagreb. Străzi în pantă, înguste, case cu secole de istorie, caldarâm îngrijit. În unele zile port papion. Astăzi e una din zilele acelea… La Zagreb. Nu sunt singur, sunt cu prietenii mei croați, K. și M., și cu G., o colegă din București. Trecem prin singura poartă a cetății. În gangul porții, pe ziduri, epitafe de piatră pentru iubiri sfârșite. Pe partea cealaltă, înăuntrul cetății, pe zid, statuia unei fete spune drama unei Juliette, dar nu din Verona, ci de aici, din Zagreb. Puțin mai sus, la parterul unei case cu un cat se află…

Citește mai departe

Noapte de Zagreb cu lebede blânde

La Zagreb, printre lebede. Despre orgoliu, furie și reinventare. Lebede. Șervețele sunt împăturite ca niște lebede. Restaurantul e în centrul Zagrebului, la parterul unei clădiri de birouri ce se lungește de-a lungul unui bulevard lat, umbrit de castani viguroși. Frunzele au marginile tivite cu galben-roșcat. Nu se fumează, dar… există un salon la etaj. E loc și pentru păcătoși… Sunt cu doi amici croați. Încerc un rachiu de pere Williams. Un păhărel cât un degetar, subțire și rece. Mai fin decât ce avem noi în Ardeal sau maghiarii în Ungaria. Aromă discretă și tăria mai mult decât potrivită. Spui: ești idiot,…

Citește mai departe

Chișinău. Globalizarea sau geopolitica din porția de pelimeni

La Chișinău, la prânz, am mâncat, pentru prima dată în viața mea, pelimeni. Un fel de colțunași cu brânza sau carne, fierți bine, peste care bucătarul a turnat un polonic de smântână. Nu e un restaurant clasic, e un “împinge-tava” mare, cu multe feluri de mâncare, plasat lângă mai multe clădiri de birouri și mall-uri din Chișinău. Internetul spune că e o mâncare rusească. Așa o fi, dar nu contează, e bună și caldă și ieftină. Sub doi dolari porția. Orice oaspete evaluează mâncarea (rusească, în acest caz) în monedă americană. Dolarul e valuta forte, așa că “traduc” în dolari…

Citește mai departe

Zagreb. The Broken Relationship Museum

Muzeul Relațiilor Făcute Praf (The Broken Relationship Museum – nu știu cum e în croată) e o instituție unică în Europa. O găsiți în Zagreb. Aici sunt expuse obiecte-simbol ale unor despărțiri. Lângă fiecare obiect – un puc de hochei, o carte despre Bob Dylan, o mașinuță de tablă, un topor – e scrisă povestea unei despărțiri. Toporul a făcut bucăți mobila cuiva care a lipsit de acasă suficient de mult încât să se despartă de partener. În fiecare zi, o piesă de mobilier se făcea țăndări. Când a venit după mobilă, nu mai era nimic întreg. Acum, toporul e…

Citește mai departe

Zagreb. O bere de noapte și o plăcută complicitate

De la Munchen am zburat la Zagreb cu un avion mic, Bombardier.Un fel de autobuz cu aripi. Așa se zboară din țările mari către țările mici – cu avioane potrivite ca mărime… Aeroportul din Zagreb apărea minuscul în noapte după cel bavarez. Am venit cu treabă, mă așteaptă M., un coleg croat. Cam un sfert de oră de la aeroport până în centru. Cel mult  o jumătate de oră. Zagreb îmi amintește de Timișoara. Străzi largi, clădiri monumentale, dar nu înalte. Se simte influența austriacă. Asfaltul e drept, dungile de pe șosea se văd bine în bătaia farurilor. – Hai…

Citește mai departe

Între lumi și pământuri

Ca să ții asfaltul cel bun și să nu fărâmi mașina, ocolești vreo șase kilometri… Satul se deschide în dreapta șoselei, apuci pe un drum secundar și treci un pod vechi peste o baltă, ca o poartă într-o rână. Ulițele sunt șanțuri de glod, cu pietriș aruncat pe unde-s gropile prea mari. Casa de chirpici e strâmbă ca o rădăcină scoasă din pământ, dar e vopsită curat. O singură odaie e încălzită, că sunt “lemnele scumpe și cine are bani?!”. Două bătrâne și nepotul de treizeci de ani împart cele trei paturi care tivesc marginile odăii. Vreo trei căței dorm…

Citește mai departe

Alegătorul român – între mit și alienare

“A furat, dar a făcut ceva treabă”, zice bărbatul care se uită atent la o fotografie dintr-un ziar obosit de atâta trecut prin mâinile celor din piață. Stăm pe o bancă, într-un oraș de provincie, și vorbim despre alegeri. Omul a lucrat într-o fabrică pe vremuri, acum e la pensie. Oricum, nu ar mai fi avut unde lucra, fabrica s-a vândut toată la fier vechi. Se lasă seara în mica piață de beton dintre blocuri. Trag fermoarul la hanorac, omul strânge și el haina de mâna a doua, verde cu dungi. “Totuși, dacă a furat, nu e în regulă”, spune…

Citește mai departe

Croația imaterială în lista UNESCO

Croația  are 12 obiective înscrise în Lista patrimoniului universal UNESCO. Patrimoniul material cuprinde cetăți, biserici, orașul vechi  Dubrovnik etc. Pe lista patrimoniului imaterial găsim obiceiuri populare, muzica istriană (o cântare nobișnuită, pe un timbru special, cântare realizată parțial pe nas), un turneu cavaleresc, mai multe procesiuni dar gasim și: arta fabricării jucăriilor de lemn, producția de turtă dulce și dantelăria. Jucăriile din lemn provin din zona montană croată. Ele sunt făcute de bărbaţi; sunt realizate din lemn de salcie, tei, fag şi paltin. Pictura jucăriilor este însă făcută de femei; flori și forme geometrice roșii, galbene şi albastre. Turta dulce are adesea forma unei…

Citește mai departe