Lumea mare, lumea mică, lumea mea, lumea ta… Sute sau mii de lumi care ne compun. Care ne determină, ne susțin sau ne enervează. Atunci când ești în mișcare, se văd doar vârfurile lumii. Trec repede, memoria nu le reține pe toate. Atunci când stai pe loc, vârfurile pot deveni poeme sau monștri. Sau și una și alta.

Atunci când stai pe loc, lumea ta se îngreunează.

Aș ieși la o cafea sau la o bere. M-aș plimba un pic prin parc. Aș da o fugă până la casa de la țară. Mama și soacră-mea sunt bine. La fel cățeaua, pisica și motanul. Vorbim mereu la telefon. Moralul e bun, sănătatea – ok. Dar aș ieși câteva ore. Aș conduce mașina, îmi lipsește. Dar pentru că lucrez în general de acasă (ca și Gina, soția mea), nu e foarte neobișnuit să stau acasă. Dar știți și voi foarte bine că nu e tocmai simplu.

Cosmonauții ne-au spus că o bună organizare ne face viața mai ușoară.

Am văzut la televizor câțiva cosmonauți. Au spus că organizarea ne poate ajuta. Să ne facem un program și să ne ținem de el. Sfaturi bune venite de la oameni tari. Dar ei sunt antrenați să trăiască în spații închise și mici. Și ei au văzut lumea de sus, cum se spune. Lumea se vede mică din spațiu.

Lumea în care stăm aici, acasă, e în toate felurile.

Am făcut un program. Cafeaua și știrile dimineață. Muncă. Un mic dejun mai amplu pe la 11. Muncă. Prânz întârziat. Sport. Da, e foarte bună chestia asta cu sportul. Eram ruginit rău. Acum sunt doar ruginit. Dacă mai durează mult criza, va dispărea rugina de tot. Chitară. Degetele se mișcă mai bine, încep să apară bătăturile de la corzi în vârfuri. Lectură. Scris. Filme. Motanii tineri ai fiului meu, care sunt la noi, și care se joacă mult. Cam prea mult. Dar sunt foarte simpatici. Lumea de acasă, iată, e plină și bună.

Internetul mă duce oriunde.

Mă duce la Bergamo, la Madrid sau la New York. La Brașov. La Sf. Gheorghe. Avem un grup format din absolvenții clasei a XII-a C a liceului industrial 2. Acum se numește Mikes Kelemen. Avem o relație specială. Au trecut o grămadă de ani de la absolvire, dar am rămas legați cumva unii de alții. Cei mai mulți sunt maghiari. E unul dintre puținele momente în care pot să-mi exersez maghiara. Fain! E o altă lume a mea. O lume care mă bucură.

Uneori mă enervez.

Nici nu e greu. Suntem conduși de niște indivizi fără caracter, fără carte și fără bun simț. Când mă enervez, scriu pe Facebook. Bula mea, lumea mea de pe Facebook. Mai și comentez câteodată la postările unor prieteni reali sau doar virtuali. Uneori sunt chiar arțăgos, dar mă deranjează prostia. Iar meseria de consultant politic te face să vezi dincolo de „afiș”.

Ce-ar fi să candidez? Să schimb lumea?

Am scris un text despre ce ar trebui să facem după ce se termină starea de urgență. Cum ar trebui să dăm de pământ cu ciocoii ăștia care ne sugrumă de 30 de ani. Să facem curățenie ca să salvăm țara și neamul. Pun și aici linkul, poate îl citiți. O prietenă mi-a spus că dacă voi candida, ea mă va susține. Ce-ar fi să candidez? Lumea politică îmi e cunoscută. Mă mai gândesc… Nu mai sunt chiar tânăr, dar tot mă gândesc să schimb lumea!

Până la urmă, un om e suma lumilor lui.

Și toate lumile sunt numai bune de explorat. Stai acasă, stau acasă, stăm acasă. Dar lumile sunt vii și pline. Izolarea nu-mi ucide lumile. Le amplifică și mă fac să le deslușesc mai bine. Le acutizează și le văd mai bine, ca prin lunetă. Dar poate asta mi se întâmplă numai mie pentru că scriu, iar scrisul presupune ochi buni. Trebuie să știi să vezi… Și să fii liber!

Închei aici jurnalul despre weekend și ziua de luni. În weekend nu scriu, așa e programul. Pandemia crește în România, se pare că vor veni clipe foarte grele. Stați în casă și aveți grijă de lumile voastre. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom recompune lumea cu lumile noastre când vom ieși din nou afară. Sănătate!

Până astăzi, 30 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.952 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). 209 au fost declarate vindecate și externate. 192 de cazuri de îmbolnăvire sunt noi. Oficial, sunt înregistrate 52 de decese.

Tudor Artenie

Author Tudor Artenie

More posts by Tudor Artenie

Leave a Reply