Chardonnay e un soi de vin. Unii spun că e nobil. Că e elegant. Este. Mie îmi place pentru și pentru că e sec. Sec. Așa cum este adevărul. In vino veritas, zice o vorbă veche, latină. Chardonnay este vinul care ar trebui să fie pe masa guvernului. Recomand chardonnay de Sâmburești. Sau de Purcari. Purcari e tot în România. Peste Prut. Peste Prut e tot România. Dar asta e o altă poveste.

Am fost la țară, iar seara am băut chardonnay de Purcari.

Trebuia să mergem la țară, la mamele noastre. Mama rămăsese fără țigări și fără niște medicamente. Fumează la 83 de ani. Pentru soacră-mea am luat niște vitamine. Are 72 de ani, trage tare, dar nu mai rezistă nici ea. Le-am luat savarine, prăjiturile lor preferate. Gina a mai plantat ceapă și leuștean și a făcut curat în casă. Ne-am dus cu aspiratorul după noi.

Am vorbit cu soră-mea, plecată foarte departe. Apoi, ne-a oprit poliția.

Mama s-a emoționat. Soră-mea arată bine, e profesoară undeva în lumea largă, pe alt continent. Am vorbit pe Facebook. S-au văzut (video call). Am mâncat bine, soacră-mea a fost bucătăreasă. Ciorbă de curcan și sarmale în foi de varză acră. Varză de la noi, din butoi. Doamna Pisi și domul Tomiță sunt bine. Pisicile noastre. Arra – cățeaua, boxeriță – la fel. Am reparat un furtun, ca să zic că am făcut și eu ceva. Și ușa de la bufetul din bucătărie.

La întoarcere, ne-a oprit poliția.

Că să ținem geamul foarte puțin deschis, să punem „biletul de voie” și „buletinul” pe bord, să îl poată citi de afară. Apoi ne-a întrebat de unde venim. Scria pe hârtia aia. Gina le-a făcut o fotografie, erau mai mulți. Eu i-am spus să nu îi provocăm, poate ne iau la bătaie. Nu ne-au luat.

Mai aveam niște chardonnay în frigider.

L-am băut. Bun vin. Și m-am uitat la televizor și am văzut cum pleacă românii la muncă în Germania. La cules de sparanghel. Noi ținem țara închisă, dar în urma „acordului cu autoritățile române”, nu o ținem închisă de tot. „Autoritățile române” respectă Germania. Respectă și Italia, că și în Italia vor pleca români la muncă. Faptul că pleacă acolo inclusiv români din Suceava – JUDEȚ ÎNCHIS! – nu contează. Ce nu ne spun aceste autorități este că dacă „muncitorii” se îmbolnăvesc, nemții și italienii îi trimit acasă. La Suceava, de exemplu. Minunat, nu-i așa?!…

Până la chardonnay, am redescoperit niște chestii care îmi plac.

Aerul. Schimbătorul de viteze. Fumatul la volan. Muzica de la radio. Drumul liber din față. Viteza. Nu mult timp, un pic. Bestial. Apoi, cățeaua și pisicile noastre. „Tigrii” roșcați ai lui fiu-meu sunt și ăștia nemaipomeniți. Se suie pe toate mobilele. Se bagă în toate dulapurile, dar și în sacoșe și cutii. Noaptea  vin peste noi, se joacă apoi torc. Torc zgomotos.

După ce am ajuns acasă, am scos vinul din frigider.

Cum spuneam, chardonnay de Purcari. Un vin cu nume franțuzesc de peste Prut. Europa e suma națiunilor care o compun. Nu este un suprastat. Statul… Mai bine mai beau un pahar de vin. Ce să spun despre statul român? E sublim… Dar e un stat ticălos. E statul care trimite slugile la muncă în străinătate. Și nici măcar nu o face cu TAROM. Companie de stat. Statul român e prost ca noaptea și ticălos. Incredibil de ticălos. Cum pot pleca oameni din Suceava-cea-închisă în Germania? Statul român nu ne spune niciodată adevărul. Și ne va fi tot mai rău…

Până la ora la care scriu, au murit 246 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19. 

Tudor Artenie

Author Tudor Artenie

More posts by Tudor Artenie

Leave a Reply