Turcia nu e ce-am crezut! Recunosc, o lungă perioadă de timp am avut o oarece aversiune față de turci. Aversiune  motivată nu atât istoric când mai degrabă freudian. Pe la începutul anilor ’90, nu găseai în farmacii decât vată medicinală turcească. Iar în mintea mea tânără și eliberată de frustrări defilau șiruri nesfârșite de compatrioate ce au mers sute de ani spre haremurile sultanilor. (Chit că prin ’90 unele românce mergeau, chiar de bună-voie, de prea bună-voie, spre Istanbul.)

Între timp, departe de Turcia, am aflat de bancul cu Gherghe care s-a dus cu coasa la Ianoș, să-i taie gâtul, pentru că el tocmai ce aflase cine și cum l-a omorât pe Mihai Viteazu’. Așa că am început să mă interesez mai aplecat de grupul BRICT (Brazilia, Rusia, India China și Turcia). Nu știu dacă voi apuca să le vizitez pe toate.

Emanciparea femeii e altfel în Turcia.

Prima observație: femeia turcă nu este emancipată – în sensul pe care occidentalii îl dau emancipării –, dar are mai multă libertate interioară decât majoritatea celor din occident. Se îmbracă cum crede de cuviință, cu capul complet acoperit sau cu umerii goi, după credința fiecăreia, dar cu ceva mai mult bun-simț decât pe la noi. Iar acelor femei  ce poartă niqab, acel veșmânt negru ce lasă doar ochii la vedere, nu cumva să le plângeți de milă: e opțiunea lor!

Niqab-ul și unduirea taliei

Nu știu cum se face, dar la toate tinerele pe care le-am văzut purtând niqab am remarcat fie un șnur negru ce le strângea talia (punând astfel în evidență alte părți), fie o broderie, fie un machiaj fin al ochilor, fie lacul unghiilor. Sau  o unduire aparte, discretă, a trupului învelit în mătase ușoară, neagră și transparentă. Exact cât să remarci finețea țesăturii.  Și dacă mai spun și în ce magazine le-am văzut făcând cumpărături, multor bărbați o să le zboare mintea la butucii de ceară de care vorbea Fănuș Neagu (cu asta pe mulți i-am pus în ceață, forever).  Turcoaicele nu poartă niciodată niqab. E o simbolistică cu dichis, cu mare dichis, în veșmintele femeilor din Turcia, dichis ce nu arată nimic, dar sugerează taina feminității.

La piscina universității unde poposesc pentru trei zile, femeile pot opta pentru două programe: doar cu alte femei, sau mixt, laolaltă cu bărbații,  cum e la noi. E o cochetărie foarte fină în această opțiune, pe care întreaga societate și-o asumă. Iar libertatea interioară a femeii cred că este cel mai bun barometru al libertății omului.

Dictatura fără statui

A doua observație: la așa o dictatură, mă așteptam să văd ceva statui noi. Nu, tot Ataturk a rămas săracul peste tot.  Aceleași grupuri statuare ușor proletcultiste, după gusturile noastre de acum. Proletcultist-proletcultist, dar arhitectura noilor construcții este foarte modernă, iar kitsch-ul este destul de bine ascuns. Adică nu se vede din prima.

Despre Erdoğan?

A treia observație: în perioada în care a fost primar al Istanbulului, Erdoğan a avut parte de ceva proteste, din cauza unui parc pe care îl sacrificase pentru afaceri imobiliare. A fost singura bilă neagră pe care i-am dat-o vreodată. Cu lovitura de stat nu mă pronunț, nu am fost acolo. Cert este că Erdoğan se opune acum unei afaceri imobiliare inițiată de arabi într-o zonă protejată, chiar în Trabzon, regiunea în care mă aflu. O afacere imobiliară care a început nevinovat, prin atragerea turiștilor.

Ușor-ușor, o pun de mămăligă cu #rezist pentru că, în logica celor spuse până aici, în Turcia nu e rău. Și ce poate fi mai rău decât să nu vorbești de rău pe cineva pe care toți îl hulesc. Pe Erdoğan adică. Am vorbit despre acest subiect doar cu o colegă de la universitatea din Trabzon. Nu și cu cei de la cealaltă facultate, pe care o voi vizita în octombrie.

Așa că îi rog pe hastaghiști (ienicerii democrației, deh!) să ia totul ca ipoteză, și să mai aibă puțintică răbdare până la părerea finală, care se va fi format după alte cinci zile de observații (cu oarece metodă în spate).

Marian Drăgoi

Autor Marian Drăgoi

Marian Drăgoi este inginer silvic, conferențiar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Predă economia mediului și economia forestieră. Doctor în analiză sistemică aplicată.

Mai multe articole publicate de către Marian Drăgoi

Lasa un răspuns