Categorie

Observ

De 10 ani suntem membri ai Uniunii Europene. Ne-am schimbat sau nu în acest deceniu?

Am împlinit, iată, 10 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene, dar suntem mereu în dezacord unii cu alții în ceea ce privește avantajele și dezavantajele acestui statut de țară-membră. Unii spun că ni s-au întâmplat foarte multe lucruri bune, alții – dimpotrivă.  …Herăstrăul e un parc potrivit pentru o țară care de 10 ani e membră UE. Și e nemaipoment de potrivit pentru o plimbare în a doua zi a lui ianuarie. Aerul e rece și uscat, mirosul de porumb copt și de floricele ne învăluie din loc în loc, iar rațele de pe lacul pe jumătate secat…

Citește mai departe

1 ianuarie. Anul începe cu două praznice creștine

1 ianuarie 2017. Sfântul Vasile cel Mare, știm mai degrabă cu toții. Dar mai întâi, praznicul împărătesc al ”tăierii împrejur” a Pruncului Iisus. Două praznice creștine ale aceleiași prime zile a anului. Ale fiecărui an care a fost, ale fiecărui an care o să fie. Dimineață, centrul Bucureștilor e aproape pustiu, dar biserica e plină. 1 ianuarie 2017. Între Palatul Regal, Ateneu și sediul Ministrului de Interne, o mână de muncitori demontează scenele și instalațiile electrice care au funcționat din plin în noaptea de Revelion. Rar, câte un autoturism străbate Calea Victoriei. Muncitorii îl petrec cu privirea, de parcă ar…

Citește mai departe

Import de lucruri simple. Transportul public. Reguli portugheze

Exista o afirmatie a lui Carl Schmitt potrivit căreia religia şi gândirea religioasă au modelat ştiinţa modernă. În fapt, a identifica această forţă modelatoare a reprezentat una din provocările mele de sociolog. Am luat de exemplu noţiunea de smerenie. Ce poţi face cu ea? Ei bine, relaţia cu Celălalt, ( idee esenţială în gândirea religioasă) se împlineşte prin smerenie. A fi autoritar ar putea reprezenta şi reprezintă  deseori o atitudine în raport cu Celălalt şi multe din realităţi se produc prin autoritarism. Smerenia ne permite însă ceva ce autoritarismul nu-l poate realiza, anume învăţarea. Cunoaşte cineva vreun şef autoritar dornic…

Citește mai departe

România nu este pardesiul fără aghiotant al președintelui Iohannis

România este, din nou, în pragul unei crize politice de mare amploare. Președintele Iohannis a refuzat propunerea de premier a alianței PSD-ALDE: dna Sevil  Shhaideh. O propunere surprinzătoare, care l-a făcut pe dl Iohannis să amâne luare unei decizii înainte de Crăciun. A făcut-o azi, când a rostit câteva cuvinte seci care se pot rezuma înt-unul singur: NU. Un cuvânt care poate valora cât o suspendare. Președintele are dreptul constituțional să refuze. Dar și românii au dreptul să știe ce li se întâmplă.   În egală măsură, ne place sau nu, PSD și ALDE au format majoritatea care are dreptul…

Citește mai departe

XENOFOBIA este cuvântul anului 2016

Am uitat prea curând de Hitler și de Stalin și de toate nenorocirile veacului trecut. Xenofobia. Lumea se hrănește cu ură și cu spaimă. Echipa de la www.dictionary.com a anunțat că a decis asupra cuvântului reprezentativ pentru anul acesta: xenofobia. Este cuvântul care descrie cel mai bine tema de celălalt, cel care e diferit de tine și pe care nu îl cunoști. Cuvântul a marcat puternic spațiul public și “conștiința culturală” a maselor. Frica, spun specialiștii, influențează puternic subconștientul și determină comportamentul uman. Întâmplările acestui an au dus la concluzia că anul a fost a  dominat de FRICA DE CELĂLALT….

Citește mai departe

Două povești cu Sfântul Nicolae

În timpul vieții, Sfântul Nicolae s-a remarcat prin milostenia și grija sa pentru cei sărmani. Pentru noi, ortodocșii, Sfântul Nicolae este ierarhul care a participat la Primul Sinod Ecumenic din anul 325 și s-a opus lui Arie, cel care a negat partea îndumnezeită a lui Iisus Hristos. Dar Sfântul Nicolae este și personajul unor povești pline de farmec. Anul acesta, Moș Nicolae ne-a dăruit o carte: Viața Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, ocrotitorul și dăruitorul, apărută la Editura Meteor Press. Din această carte, vă spun și eu, pe scurt, două povești.

Citește mai departe

Zagreb. The Broken Relationship Museum

Muzeul Relațiilor Făcute Praf (The Broken Relationship Museum – nu știu cum e în croată) e o instituție unică în Europa. O găsiți în Zagreb. Aici sunt expuse obiecte-simbol ale unor despărțiri. Lângă fiecare obiect – un puc de hochei, o carte despre Bob Dylan, o mașinuță de tablă, un topor – e scrisă povestea unei despărțiri. Toporul a făcut bucăți mobila cuiva care a lipsit de acasă suficient de mult încât să se despartă de partener. În fiecare zi, o piesă de mobilier se făcea țăndări. Când a venit după mobilă, nu mai era nimic întreg. Acum, toporul e…

Citește mai departe

Între lumi și pământuri

Ca să ții asfaltul cel bun și să nu fărâmi mașina, ocolești vreo șase kilometri… Satul se deschide în dreapta șoselei, apuci pe un drum secundar și treci un pod vechi peste o baltă, ca o poartă într-o rână. Ulițele sunt șanțuri de glod, cu pietriș aruncat pe unde-s gropile prea mari. Casa de chirpici e strâmbă ca o rădăcină scoasă din pământ, dar e vopsită curat. O singură odaie e încălzită, că sunt “lemnele scumpe și cine are bani?!”. Două bătrâne și nepotul de treizeci de ani împart cele trei paturi care tivesc marginile odăii. Vreo trei căței dorm…

Citește mai departe

Alegătorul român – între mit și alienare

“A furat, dar a făcut ceva treabă”, zice bărbatul care se uită atent la o fotografie dintr-un ziar obosit de atâta trecut prin mâinile celor din piață. Stăm pe o bancă, într-un oraș de provincie, și vorbim despre alegeri. Omul a lucrat într-o fabrică pe vremuri, acum e la pensie. Oricum, nu ar mai fi avut unde lucra, fabrica s-a vândut toată la fier vechi. Se lasă seara în mica piață de beton dintre blocuri. Trag fermoarul la hanorac, omul strânge și el haina de mâna a doua, verde cu dungi. “Totuși, dacă a furat, nu e în regulă”, spune…

Citește mai departe

Croația imaterială în lista UNESCO

Croația  are 12 obiective înscrise în Lista patrimoniului universal UNESCO. Patrimoniul material cuprinde cetăți, biserici, orașul vechi  Dubrovnik etc. Pe lista patrimoniului imaterial găsim obiceiuri populare, muzica istriană (o cântare nobișnuită, pe un timbru special, cântare realizată parțial pe nas), un turneu cavaleresc, mai multe procesiuni dar gasim și: arta fabricării jucăriilor de lemn, producția de turtă dulce și dantelăria. Jucăriile din lemn provin din zona montană croată. Ele sunt făcute de bărbaţi; sunt realizate din lemn de salcie, tei, fag şi paltin. Pictura jucăriilor este însă făcută de femei; flori și forme geometrice roșii, galbene şi albastre. Turta dulce are adesea forma unei…

Citește mai departe