Category

Ascult

Armata salvează Institutul Cantacuzino

Institutul Cantacuzino va trece în coordonarea Ministerului Apărării Naționale. Institutul de Seruri și Vaccinuri „Prof. Dr. Cantacuzino“ – așa cum s-a numit inițial – este al doilea institut de acest fel din lume. Primul a fost Institutul „Pasteur“, de la Paris. A fost înființat la 16 iulie 1921, prin Mare Decret al regelui Ferdinand I. Nou-înființatul Institut de Seruri și Vaccinuri primește numele fondatorului său, Prof. Dr. Ion Cantacuzino, care a fost și primul director. Profesorul Ion Cantacuzino provine din marea familie a Cantacuzi­nilor. La 16 ani, cel ce avea să fondeze Institutul Cantacuzino devine elev al Liceului „Louis le…

Continue Reading

Unirea în bucate. Un proiect brașovean de toată isprava!

Să facem Unirea în bucate este sloganul devenit proiect. Un proiect generos, îndreptat spre copiii noștri și copiii voștri, ai celor din județul Brașov. Un  proiect pe care îl lansează o asociație. O mică bucățică din ceea ce, în clișeu, noi numim societatea civilă. Dar, și subliniez acest lucru, această asociație are un farmec aparte. Are un farmec aparte și datorită denumirii, ”Guerrilla Cooking”, dar și datorită componenței ei. Căci „Guerrilla Cooking” este o asociație a jurnaliștilor de promovare a gastronomiei românești tradiționale. Jurnaliști talentați în a înfige penița și în corupți și corupție, dar și în bucate. Căci, tot…

Continue Reading

Asia Fest. Manga lor și Apusul nostru de soare

Asia la București. Pe lângă Gaudeamus, la Romexpo a mai fost ceva interesant în week-end: Asia Fest. A cincea ediție a unui eveniment în cadrul căruia sunt aduse sub același acoperiș arta culinară, moda, anime-ul, kendama, sushi. Cei pasionați de bucătăria japoneză au putut găsi la reducere alge, supe și orez, iar tinerii noștri pasionați de kendama i-au putut urmări live pe campionii acestui joc. Ce-i drept, mulți tineri la acest Asia Fest! Este interesant cât de mult îi atrage cultura japoneză și acest tip de artă cu care noi, părinții lor, foarte puțin relaționăm. Asia e departe. Personajele din…

Continue Reading

Despre seriozitate și etică

Seriozitate. Adică, însușirea sau calitatea de a fi serios. Condiție esențială pentru orice construcție menită să dureze. Etică. Adică cinste, onestitate, corectitudine. O altă condiție esențială ce trebuie pusă la baza oricărei construcții. De orice fel ar fi aceasta – de la un drum, la o intervenție chirurgicală pe creier. Lipsa de seriozitate și de etică ne macină zi de zi. Exemple sunt nenumărate, le vedem, le auzim și, mai ales, le trăim în fiecare zi. Eu cred că le trăim prea mult și nemeritat de des, dar capacitatea de indignare a societății românești pare că s-a atrofiat. De la celebra…

Continue Reading

De ce Kosovo și nu Catalonia?

Acum trăim „fenomenul” Catalonia. Dar, nu cu mulți ani în urmă, am trăit pe viu criza iugoslavă. Ce mai jale era atunci la Berlin, Bruxelles, Budapesta și în alte capitale. „Opresorul sârb” îi exploata pe croați, sloveni, albanezi, macedoneni etc. În paralel, în tabere special amenajate din Ungaria și din alte locuri, organizate cu bani din vest, erau pregătite viitoarele structuri ale noilor entități statale. În special cele de forță. Pregătirea acestora mergea mână în mână cu bine-orchestratele campanii ale mass-media occidentale de demonizare a liderilor politici sârbi. Mai ales a lui Slobodan Milosevici. Apogeul mistificărilor îl reprezintă „crimele armatei…

Continue Reading

Lumea noastră și lumea lor. Tinerii – între Quora, gaming și paleografie

Lumea universitară s-a aliniat la start. S-au animat azi orașele mari. Fete aranjate și băieți cu n modele de jeanși merg cu căștile în urechi și cu diverse stări și atitudini spre noul an. “Viitorul” țării, la o întindere de mână de noi, palpabil și frumos. Printre ei, și fiul meu. Este greu de descris lumea lui și a celor ca el. E și mai greu să le smulgi dezinteresul pentru ceea ce noi numim țară, tradiție și alte concepte pe care noi (încă) le avem și ei le-au pierdut undeva între școala generală și liceu. Când nu au mai…

Continue Reading

La început de an școlar, laudă muzicii, profesorilor de muzică și muzicienilor!

Am avut în școala generală doi profesori foarte buni de muzică (d-na Obreja și d-l Teofil, căruia îi spuneam „Pufuleț”). Lor le mulțumesc mult mai des decât altor dascăli. Fără dăruirea, bucuria și exigența cu care își făceau meseria nu aș fi putut acum să mă bucur nici eu de absolut orice fel de muzică. Inclusiv de cele „3 minute și 30 secunde”. Aceasta e singura piesă de poate fi cântată de o orchestră compusă de 100% afoni (sper să fi stârnit curiozitatea celor ce nu știu despre năzdrăvăniile compozitorului american). Compozițiile lui John Cage nu trebuie trecute la capitolul…

Continue Reading

Oedip, versiunea PowerPoint. Sau lungul drum de la prêt–à–porter la ready-to-weare

Oedip. Cu Oedip a început festivalul George Enescu. O fi bine, o fi rău, vom vedea. Nu e cazul sa ne pronunțăm acum pentru că din experiment în experiment mergem mai departe. Direcția în care mergem e o problemă reală, dar ne vom dumiri altădată. Cuvântul ce descrie cel mai bine această versiune a capodoperei Oedip a lui George Enescu ar fi austeritate. Austeritatea lucrului făcut strict pentru drum ( era să scriu pe vapor, dar nu e cazul, chiar dacă e vorba de filarmonica londoneză). Fără decor, fără costume, fără lumini, fără o minimală teatralitate. Teatralitatea a înlocuităpe alocuri…

Continue Reading

E vară. Un pește nou străbate oceanul planetar

Vară fierbinte, poftești la o răcoreală. Eu am ales un alt fel de scaldă, tematică. Se numește greenwashing și explic mai jos termenul. Dar, înainte de a trece prin apa de vară, mi-am amintit o strofă dintr-o poezie a lui Romului Vulpescu. Ar putea fi un motto. În fiecare zi ne batem joc De păsări, de iubire și de mare, Și nu băgam de seamă că în loc Rămâne un deșert de disperare. Despre ferma urbană, un trend imposibil La sfârșitul primei luni de vară – iunie – am participat la conferința anuală a regiunilor de dezvoltare din Uniunea Europeană….

Continue Reading

Ziua Mondială a Creierului

Ziua Mondială a Creierului se celebrează, de patru ani, la 22 iulie. Este parte a unei campanii de conștientizare a decidenților politici din întreaga lume. „Afecțiunile neurologice lipsesc în mare parte din agendele naționale și internaționale de sănătate”, a declarat, acum patru ani, dr. Raad Shakir, președintele Federației Mondiale de Neurologie (WFN). Ziua Mondială a Creierului coincide cu ziua în care a fost înființată această federație, în 1957. Câteva informații despre creierul uman De Ziua Mondială a Creierului se cuvine să trec în revistă câteva lucruri despre evoluția acestui organ. Unele informații poate sunt mai puțin cunoscute. Pe altele, poate…

Continue Reading