Category

Ascult

Miting cu inima strânsă. „Vin colindătorii!”

Marele miting vine peste marele oraș. Nu va fi doar un miting, mușchii multora s-au încordat, iar exprimarea are un singur mod de a fi. Prin miting. „Vin colindătorii” e un colind mixat, un remake, un cântec cu „leru-i ler” updatat pe care l-am tot auzit astă-iarnă.  Inclusiv un politician l-a interpretat, nu am înțeles cum, într-o biserică. Versurile sunt ale rapsodului Tudor Gheorghe și sună destul de actual: „Mută-i întrebarea ce răsună afară leru-i ler,  Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară leru-i ler, Tot în frig și-n foame, tot cu mâini întinse leru-i ler, Pe la porți străine,…

Continue Reading

Doctor „Grizzly” și colegii lui. Despre câini și medici veterinari

Doctor „Grizzly” e medic veterinar. În ultima săptămână am fost nevoită să fac un tur al mai multor cabinete medicale veterinare. Când ți se îmbolnăvește câinele, faci tot ce poți să îl vezi din nou bine. Oricâte discuții am cu fiul meu, care îmi reproșează că tratez câinele în mod eronat „ca pe un om” și că l-am „antropormofizat”, pentru mine câinele ăsta nu e pet. Nu e animal, e pur și simplu un om care are altă înfățisare. Și care, în comparație cu foarte mulți oameni, înțelege perfect ce spun, are reacții și știe să se bucure. Lumea cabinetelor sau…

Continue Reading

Naomi Klein, vigilentul domn Iulian Fota și reacționarul Eminescu

Dl Iulian Fota ar trebui să citească (cel puțin) o carte. Naomi Klein este o jurnalistă canadiană ce a scris o carte fenomenală despre lumea în care trăim: „Doctrina Șocului. Nașterea Capitalismului Dezastrelor”. Autoarea  descrie cu argumente felul în care multinaționalele distrug economiile și culturile naționale prin mijloace cât se poate de democratice. Cum acționează corupând politicieni și/sau regizând tot felul de „primăveri”. O prezentare găsiți aici. Dl Iulian Fota nu este un oarecare. A fost și este om cu „foncții”. Dl Iulian Fota este directorul Colegiului Național de Informații. Domnia-sa a fost consilier pe probleme de securitate al președintelui…

Continue Reading

Acumulatorul electric. Cum e mai rău? Green-washing sau brain-washing?

Acumulatorul electric pare bun. Dar… Asistăm de la câțiva ani la o inflamare a discuțiilor pe tema schimbărilor climatice. Suntem în pragul disperării că prin 2030 vom ajunge într-un punct fără întoarcere în materie de climă sau, din contră, că ne paște o nouă glaciațiune. Oricum ar fi, viitorul ar pune pe butuci economia mondială. Care butuci vor fi, cu siguranță, tot din mase plastice. Și cu acumulatorul electric la butonieră. Acumulatorul electric sau acumulatorul de prostie? Toată lumea se bucură nevoie mare ori de câte ori aude de transportul electric individual. E ca o soluție-minune ce va salva planeta…

Continue Reading

Faceți loc, trec bodyguarzii de la Brigada Antiteroristă a SRI!

O parte din Brigada Antiteroristă a SRI se plimba deunăzi cu o dubă prin București. Duba albastru închis s-a urcat pe linia de tramvai și ne-a depășit pe noi, ceilalți, neînsemnații care stăteam cuminți în coloană. Am putut observa însă logo-ul  mândru cu tricolor sus, Brigada Antiteroristă a SRI jos și la mijloc acea steluță (sau ce-o fi ea) a SRI-ului. Erau tare grăbiți. Poate că „luptătorii” de la Brigada Antiteroristă a SRI se grăbeau spre o altă bătaie în bucătăria vreunui club de fițe. Nu că aș fi avut vreo părere prea bună despre ei înainte de știrea că un milionar…

Continue Reading

Dimineața unui aparținător

Aparținător. Așa se numește în limbaj de specialitate persoana care are dreptul să interacționeze cu medicul în numele pacientului. Când ești pacient sau medic, lucrurile sunt clare. Perspectiva e – fără supărare – ceva mai îngustă decât a unui aparținător (ca să respectăm formula oficială). Când ești pacient, ai dureri și asta îți ocupă foarte mult spațiu psihic. Cumva, nu-ți mai arde de nimic. Dacă nu ai dureri sau ești în recuperare, te bântuie nenumărate gânduri care gravitează tot în jurul problemei pe care o ai. Ca medic, te ocupi de șirul de oameni care te așteaptă pe la uși….

Continue Reading

Silvicultorii, Zaheu, dudul și conștiința forestieră

Silvicultorii nu-s ca vameșii, dar… Din toate pildele christice, doar aceea a vameșului se referă la ceea ce numim acum „etică profesională”. Iar vameșii, ca și silvicultorii, trăiesc din ceea „iese” dintr-un anumit spațiu: țară sau pădure, are mai mică importanță. Ambele meserii au aceeași încărcătură simbolică și, de aceea, nu sunt văzute cu ochi prea buni. Vizibilitatea vameșilor a mai scăzut în lumea de azi, la înaintare fiind scoasă poliția de frontieră. (Apropos: a aflat cineva răspunsul de întrebarea aceea ce ne-a măcinat mințile câteva săptămâni după spectacolul cu elicoptere și autobuze ce a deschis stagiunea anticorupție, cu mulți,…

Continue Reading

Cușca lui Stephen Hawking

Relația lui Stephen Hawking cu tehnologia și știința este una cum nu se poate mai fericită. Win-win perfect. Am cumpărat și cartea primei sale soții, despre a nu știu câta dimensiune a dragostei, dar citirea ei nu este o prioritate. Mi-e teamă ca între mine și autoarea cărții să nu fie cumva vreun gost-writer – deh, reflexe de autoapărare în fața consumerismului literar. Prioritare sunt scrisorile lui Nabocov către Vera, din motive pe care le veți înțelege mai bine spre sfârșitul acestei postări (sau niciodată). Stephen Hawking a dat științei enorm și a primit enorm de la știință. Schimbul a…

Continue Reading

Despre profesor, har și educație. Știință sau artă?

Prin anul 2000, un coleg din State, plecat din fosta Cehoslovacie, profesor eminent, susținea înflăcărat că a fi profesor nu este o meserie ca oricare, ci este o adevărată misiune. La care eu m-am luminat brusc; aici este explicația războaielor cumplite – chit că se dau într-un ibric – din lumea academică. Pentru că doar într-un război civil toți se simt în misiune. În ultimii ani, mi-a fost dat să asist la peste zece concursuri pentru ocuparea unor posturi de profesor. Pe lângă asta, în fiecare an am refăcut fișele disciplinelor pe care le predau. Și în fiecare an a…

Continue Reading