15 martie e o zi numai bună pentru a te gândi la toleranță. Toleranța este un mod de a trăi. O opțiune simplă, pentru că nu ai nevoie de studii ca să fii om de omenie. Zâmbetul sau lacrima nu au o limbă a lor. Ne-am născut într-un loc și într-un neam pentru că așa a vrut Dumnezeu, nu pentru că așa am ales.

15 martie 1848 este ziua în care a început revoluția maghiară.

După demonstrații și lupte în Buda și Pesta și după proteste în multe alte localități, guvernatorul imperial a acceptat cele 12 revendicări ale maghiarilor (traducerea mai jos). Dieta ungară întrunită la Pojon, în această zi, a decretat independenţa Ungariei faţă de Imperiul Habsburgic.

Cele 12 revendicări ale revoluționarilor maghiari

Ce dorește națiunea maghiară
Să fie pace, libertate și înțelegere
1. Dorim libertatea presei, desființarea cenzurii
2. Guvern responsabil în Buda-Pesta
3. Adunare Națională anuală la Pesta.
4. Egalitate în fața legii în chestiunile civile și religioase.
5. Gardă națională.
6. Plata dărilor de toți deopotrivă.
7. Desființarea iobăgiei.
8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativități.
9. Bancă Națională.
10. Armata să depună jurământul pe Constituție, militarii maghiari să nu fie duși înafara țării, militarii străini să părăsească țara.
11. Deținuții politici de stat să fie eliberați.
12. Uniune.
Egalitate, libertate, fraternitate!

Batthyány Lajos

 

Reformiștii au făcut un guvern nou.  Batthyány Lajos, nobil, fiu de conte și absolvent al facultății de drept din cadrul Academiei din Zagreb a devenit prim-ministru.

Sub conducerea lui Batthyány Lajos, în Ungaria au fost implementate o serie de reforme (cunoscute ca Legile din Aprilie).

 

15 martie pentru români a însemnat altceva.

A 12-a revendicare din 15 martie 1848 însemna alipirea Ardealului de către Ungaria (Mare).

În cadrul Adunării Naţionale de la Blaj, din 3/5 mai 1848, de pe Câmpia Libertăţii, românii au cerut recunoaşterea naţiunii române și au protestat împotriva unirii forţate a Ardealului cu Ungaria.  „Noi vrem să ne unim cu Ţara !”, au spus românii. Așa a început războiul Ungariei cu românii din Ardeal, așa a început revoluția lui Avram Iancu.

Statuia lui Avram Iancu din Turda

Sunt multe de spus despre Avram Iancu, o figură legendară a neamului românesc.

Ridicându-se împotriva stăpânirii Ungariei, a condus armata românilor din Ardeal, aliată cu cea austriacă, împotriva trupelor comandate de Kossuth Lajos. Au fost multe lupte, au fost demersuri pentru pace, încercări repetate de a se alia cu maghiarii pentru a lupta împotriva trupelor austriece și ruse, au fost nenumărate trădări și minciuni.

Avram Iancu este cel mai mare erou al românilor din Ardeal. S-au scris poezii și cântece despre Crăișorul Munților, iar moții din rândul cărora se trage îl cinstesc ca pe un sfânt.

Am crescut printre maghiari și îi respect. Și am mulți prieteni printre ei.

M-am născut la Brașov. Când aveam patru ani și jumătate, părinții mei au primit locuință și locuri de muncă la Sfântu Gheorghe. De-abia se înființase județul Covasna. La Sfântu Gheorghe am trăit printre maghiari. Prieteni, colegi, profesori, vecini. Am învățat limba maghiară de la ei. Când eram copii, nici ei, nici noi, copiii români, nu știam că istoria noastră nu a fost blândă și nu știam că istoria, în mâinile unor „bibliotecari” revanșarzi sau manipulatori, va face din prezent un „raft” al resentimentelor. Nu am avut niciodată, niciun fel de „probleme etnice”. Dar am văzut groaza, ura și sângele mai târziu, la Târgu-Mureș, la 20 martie în 1990. Voi reveni asupra acelui episod și acelei mari manipulări.

Dacă istoria ne desparte uneori, prezentul ar trebui să fie guvernat de lecții din care am înțeles ceva. Lecția despre toleranță este una din ele. Din această perspectivă, Brașovul este una dintre comunitățile-model ale conviețuirii între etnii. Așa cum maghiarilor nu le surâde sărbătorirea zile de 1 Decembrie, nici românilor nu le place 15 Martie. Dar fiecare ține la sărbătoarea lui, are acest drept, iar eu nu pot decât să transmit toate gândurile bune prietenilor mei maghiari de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni!

Foto: wikipedia.ro, weradio.ro

Lasa un răspuns