Pandemia, radiografia unei lumi obosite și supuse

E simplu: pandemia ne-a arătat așa cum suntem! Fără menajamente, fără mănuși. Incapabili să deosebim un om sănătos de unul bolnav. Chiar așa: un om care este infectat cu virusul, dar nu are simptome, este un om bolnav? Cum poate afla, dacă nu se testează, că e bolnav? Complicat, nu-i așa? Poate că am merita răspunsuri articulate, dar cei care ar trebui să răspundă nu o fac. Eu cred că sunt oameni care pot da niște răspunsuri. Dar nu o fac. De ce? Poate pentru că sunt alți oameni care consideră că nu este oportun să știm adevărul…

Continue Reading

Marea zi a vaccinării

De la o vreme, când ai 84 de ani, nu se mai întâmplă mare lucru în viața ta de zi cu zi. Trăiești o rutină, un mers al lucrurilor pe care nu îl mai controlezi și care depinde foarte mult de ceilalți, de restul familiei. Ei se ocupă de toate, ce mai poți face tu, „la vârsta asta”?

Continue Reading

Sobița. O lecție din Ardeal

De când cu pandemia, ne-am mutat la casa de la țară. Mă rog, mult spus „la țară”, că e la 35 de kilometri de București. În alte lumi, eram într-o suburbie liniștită, curată, într-o comunitate civilizată, fără manele și maidanezi. În România, o dată ce ai ieșit din Capitală, dai de cirezi de vaci, gunoi, case dărăpănate, peturi aruncate peste tot. Și, desigur, nicio țeavă de gaze. Sau de canalizare.

Continue Reading

Încă un guvern inutil. Nu avem prezent. Din nou, privim în gol…

L-am ascultat zilele trecute pe premierul Cîțu explicând bugetul pe anul 2021. Trec peste „amănuntul” că nu a fost gata anul trecut, deși la cârmă era tot PNL. Explicațiile arată un ministru de finanțe preocupat de banii țării. Destul de corect, intră și acest lucru în sarcinile unui guvern. Numai că atunci când vrei guvernarea, trebuie să vrei să faci ceva  conducând țara. Nu să administrezi sărăcia, ci să sporești bogăția. Altfel, ce cauți acolo? Doar un interes personal sau al unui grup care vrea să prospere prin interpușii de la guvernare?

Continue Reading

Un ambalaj numit Bulai

Se numește Iulian Bulai și e un ambalaj. Nu a avut niciodată serviciu. S-a costumat în statuie prin Norvegia. Se făcea că e Ibsen. Pe dinafară, poate aducea. Pe dinăuntru, zero. Nimic. Zice că are înalte studii culturale. Nu se vede nimic. Ambalaj. E deputat USR de Neamț. Ambalaj de cea mai proastă calitate. A mai fost deputat, e la al doilea mandat, deci iată că a avut un loc de muncă. Ambalaj plătit de noi. S-a remarcat spunând prostii și platitudini. Că Fecioara Maria ar fi fost „mamă-surogat”, de exemplu. Sau, recent, i-a urat la mulți ani lui Eminescu,…

Continue Reading

Iritarea. Peste tot, scene defensive mici, dar agresive!

Nu, nu despre iritarea mea e vorba aici. Ci despre iritarea generală. Despre nemulțumire, grabă, neliniște, aroganță și agresivitate Și doar pe scurt. Sunt sigur că fiecare dintre voi are surse și resurse de iritare. Dar parcă niciodată nu a fost atât de vizibilă starea generală de nervi. Suspiciunea se revarsă din orice privire, iar pentru a da pe-afară, e nevoie de mai puțin de un vârf de ac. Mizele mici au devenit bătălii de viață…

Continue Reading

Vaccinul și pupitrul. O întâlnire de neratat

A venit vaccinul și a fost întâmpinat de pupitru. Parcă ar fi o fabulă. Vaccinul era într-un camion de dimensiuni medii spre reduse. Pupitrul era standard. Vaccinul era în camion, pupitrul era oriunde se poate pune această scenă micuță. Pregătit să fie încălecat de cei care, bolnavi de propriile persoane, au nevoie permanentă de expunere. Vaccinul a venit pe roți, pupitrul a fost și acesta adus pe roți. Doar nu era să fie luat în spinare de eroii noștri de toate zilele!…

Continue Reading

Oameni (și) indispensabili

La vremuri noi, oameni noi! Dar puțintei și cam aceiași. Raed Arafat, de exemplu. Mereu în fruntea fenomenelor urgente. Florin Cîțu. Alt exemplu. Bun la finanțe, bun la antrenamente care pot provoca alegeri anticipate. Bun de premier. Prezent în capul mesei. Dacian Cioloș. Sebastian Burduja. Kelemen Hunor. Vasile Dâncu, exemplu de la ceilalți, ca să nu spuneți că sunt părtinitor. Adică, doar câțiva aleși dintre cei aleși!…

Continue Reading

Dragă domnule Iohannis, vă scriu ca să vă anunț că refuz să merg la vot pe 6 decembrie!

Am fost întotdeauna un cetățean corect. Mereu am fost la vot. Am fost și la Revoluție, dar nu am certificat, m-au căutat și minerii acasă atunci, când cu 13-15 iunie 1990. Noroc (bun) că nu m-au găsit. Am lucrat mult timp în presă, am luat niște premii de televiziune, am fost și corespondent în două războaie. Ca jurnalist, am stat trei luni în Transnistria (cred că știți ce este această bucată de pământ, chiar dacă nu ați vizitat Basarabia). Iar apoi am petrecut opt luni în Bosnia-Herzegovina (nu câteva zile, ca să fiu bine înțeles!). Am predat jurnalism și comunicare,…

Continue Reading