Târgul Gaudeamus este, de mai bine de douăzeci de ani, târgul de toamnă al cărților. Mare, plin, aglomerat. Au încăput mereu toți iubitorii de carte la Târgul Gaudeamus – poeți, prozatori, jurnaliști, filozofi, sociologi, profesori. Acum a apărut Inchiziția.

Târgul Gaudeamus e dovada faptului că viața cărților nu s-a stins.

Târgul de carte contrazice opiniile celor care nu obosesc să ne arate ca proști, inculți, agramați, semidocți și cine mai știe cum. Semn că spațiul online doar a completat mirosul hârtiei proaspăt tipărite, nu l-a înlocuit.

La Târgul Gaudeamus am întâlnit mereu o lume vie și zgomotoasă și extrem de colorată. Pe aleile dintre standuri întâlnești toate ținutele posibile: de la costum și cravată sau papion la blugi rupți cu neglijentă pricepere, de la pantofi cu toc la teniși sau adidași. Toate generațiile străbat străzile dintre edituri și cărți. În vânzoleala generală, un singur lucru e comun tuturor – sacoșa din mâna fiecăruia.

Anul acesta a apărut Inchiziția printre standuri.

Adrian Năstase și Dan Voiculescu au lansat cărți la Târgul Gaudeamus. Au fost lângă ei prieteni de-ai lor, unii colegi de celulă, alții doar admiratori. Doi scriitori cu un trecut pătat. Nu au fost singurii foși pușcăriași care au lansat cărți. Dar cei doi au provocat reacții dure. Un nefericit care se pretinde jurnalist s-a aruncat la gâtul celor doi. Alți câțiva trecători printre standuri și-au exhibat indignarea în timpul lansărilor. Iar o doamnă care conduce fosta Editură Politică de pe vremea comunistă a demisionat din Comitetul Director al Asociației Editorilor în semn de protest pentru că cei doi indezirabili au fost publicați.

De ce nu umblăm goi pe stradă? Din cauza „cenzurii morale”.

„În discuţie nu e, desigur, dreptul legal al unui editor de a publica ce-i place şi de a-şi comenta fapta editorială cu cine-i place. În discuţie e însă moralitatea. Mai există şi aşa ceva pe lume. În numele cenzurii morale, noi nu umblăm goi pe stradă. Iar în raport cu ea, ceea ce se-ntâmplă acum la Gaudeamus e mai mult decât poate suporta bunul simţ: este expunerea urâţeniei în mijlocul unei mulţimi care a venit acolo pentru splendoare, nu pentru abjecţie”, a declarat doamna director care a demisionat din Comitet.

Publicarea şi lansarea unei cărţi la un târg de carte sunt acţiuni normale şi „nu pot fi puse sub semnul întrebării vreo secundă de cineva care ştie să citească şi înţelege ceea ce citeşte, în general”, a răspuns directorul editurii puse la zid de inchizitorii curați sufletește.

Scriitorul și puritatea, modelul Louis Vuitton.

Surprinzător, Mircea Cărtărescu a îndemnat publicul ca de-acum încolo să nu mai cumpere cărți de la editura vinovată de imoralitate flagrantă. Surprinzător din partea unui scriitor să „pocnească” atât de dur o editură. Mai puțin surpinzător însă din perspectivă comercială. Mircea Cărtărescu nu e publicat de editura „imorală”, e mult mai apropiat de purtătorii drapelului „cenzurii morale” și a fost mereu apreciat de „cavalerii portocalii” care simbolizează puritatea, modelul Louis Vuitton.

Nu, viața cărților nu s-a stins. Bazarul de toamnă al cărților noastre e doar una dintre mărturii. Dar apariția Inchiziției printre standurile de la Gaudeamus mă face să mă gândesc că nu mai e mult și vom arde cărți în piața publică în aplauzele unor sfertodocți iubitori de Facebook și Youtube.

Lasă un răspuns